Ador un dor!

Un dor nebun ce mă duce spre neîndemînaticul fior, o alinare ce îmi spune ce fel de amor,
un surîs de copil şi un suflet lin,o lacrimă şi un vers ce ţi-l închin,un gînd nebun ducîndu-te spre o infinitate, o dramă ce-ţi insuflă foc, o carte ce te schimbă la o margine de lume, ce te duce, te aduce si nu-ţi spune nici un nume.
Oare este aceasta o iluzie sau un farmec ce-ţi dă culoare, paleta  pe care nu  vrei să o schimbi niciodata, energia ce nu vrei să o pierzi nicicînd, un gînd şi un cuget blînd.
Ador un vis şi un gînd ce nu va dispărea nicicînd.
Ador o floare ce se va ofili zîmbind.
Am doar o închipuire ce nu mi se duce din faţa privirii,am în gînduri doar o amintire,vise şi iluzii pline de confuzii.
Omul drag şi sufletul cuprins de-o toamnă tîrzie îmi aduce în gînduri o perfectă armonie.