AUGUSTINA ȘIMAN, SCRIITOARE: „VISEZ LA O „CĂMAȘĂ” CARE SĂ ÎMI ÎMPĂRTĂȘEASCĂ AMBIȚIILE”

Mergeam în transport și aud telefonul. Mă uit cine mă sună – Augustina. Mi-au venit în cap  nu mai știu câte idei… poate vrea mai repede să fie postat interviul, poate vrea pozele, poate a apărut interviul și nu i-a plăcut…
-Salut, Mihaela ce faci? De ce nu mi-ai spus că a apărut interviul  e așa de frumos, îmi place foarte mult…
-Augustina eu nu știam că el a apărut, dar îmi pare bine ți-a plăcut.( nici nu-ți inchipui cât de mult mă bucur 😀 )
” Viața e cînd privind răsăritul nu îți dai seama de importanța lui și cînd cunoști apusul visezi la răsărit… ”, dar tu ce vise ai ?

Cît de mult mă bucură să găsesc un citat din prima mea carte ”Încercări de a trăi sau Prin prisma ochilor albaștri” ! E fragmentul meu preferat din carte, să știi! Visez să pot scrie în continuare, indiferent de drumurile noi pe care s-ar putea să mi le lumineze viața, indiferent de deciziile mele sau de anii mei. Visez să scriu încă mai bine și încă mai mult. Visez la o ”cămașă” care să îmi împărtășească ambițiile și care să fie plin(ă) de destulă înțelegere și de iubire ca să nu-mi taie niciodată aripile, ba din contra – să rămînă pe pielea mea ca să mă încălzească  în cele mai înalte zboruri. mai multe poze si interviul il vezi aici